Omul modern ar putea avea părți de ADN de la un strămoș încă necunoscut specialiștilor
O nouă analiză a genomilor celor mai faimoși oameni din antichitate, neanderthalii și denisovanii, a dezvăluit o legătură cu un strămoș încă neidentificat pentru speciile noastre.
O ramură a arborelui nostru genealogic îndepărtat îl plasează în aceeași familie, fără a-l putea identifica încă.
Studiul a mai descoperit și dovezi ale reproducerii între oameni și neanderthali, care ar fi avut loc mult mai devreme decât se știa până acum:cu aproximativ 200.000 până la 300.000 de ani în urmă. Această dovadă timpurie de reproducere interrasială adaugă o nouă perspectivă asupra istoriei din ce în ce mai complicate a emergenței noastre ca specie și a migrației noastre din Africa.
Există posibilitatea ca acest strămoș necunoscut să fie de fapt un Homo erectus, despre care se crede că a murit cu mai mult de 100.000 de ani în urmă. Însă ipoteza nu este sigură, deoarece nu a fost găsit niciodată ADN-ul H. erectus.
„Ceea ce este interesant în această lucrare este că demonstrează că poți învăța despre istoria omenirii prin reconstruirea întregii istorii evoluționiste și punerea în comun a unei colecții evenimente atât de la oameni moderni, cât și de la hominini arhaici”, spune Adam Siepel, biolog al Laboratorului Cold Spring Harbour din New York.
Cum au descoperit legătura?
Echipa a folosit un algoritm Bayesian pentru a săpa adânc în modele în genomi – în acest caz în ADN-ul a doi neanderthali, un denisovan și doi oameni africani din zilele moderne.
Modelul poate apoi să găsească tipare de interrelaționare a mostrelor ADN în anumite perioade. Algoritmul a căutat indicii de recombinare, unde două seturi de cromozomi sunt amestecate. Acest lucru a permis oamenilor de știință să exploreze o perioadă lungă în istoria reproducerii interrasiale acestor specii.
Rezultatele sunt surprinzătoare
Aproximativ 1% din ADN-ul denisovan este de origine necunoscută, arată cercetătorii.
Potrivit studiului, aproximativ 15% din aceste regiuni misterioase „super arhaice” ale ADN-ului, descoperite în genomul denisovan, sunt încă în circulație la oameni. Ce s-a întâmplat în cele din urmă cu această specie dispărută este încă necunoscut.
O altă constatare a cercetătorilor a fost că între 3 și 7% din ADN-ul neanderthal este influențat de Homo sapiens. Ceea ce înseamnă că nivelul de reproducere interrasială era destul de ridicat, cu mult înainte de marea migrare în masă a strămoșilor umani moderni în afara Africii, acum 50.000 de ani.
„Această cronologie pare a fi incompatibilă cu un schimb genetic care implică strămoșii direcți euroasiatici, care au emigrat din Africa în urmă cu 50.000 de ani. În schimb, calendarul nostru sugerează o migrare mai timpurie, care a avut loc cu cel puțin 200.000 de ani în urmă”, a explicat echipa.
Este o metodă fascinantă prin care se pot afla mai multe despre evenimentele din trecut doar prin aplicarea unor algoritmi mai buni la înregistrările ADN-ului.
Este posibil ca prin această metodă să se descopere mai multe informații despre reproducerea strămoșilor noștri, prin urmare, despre istoria lor genetică.